{"id":90,"date":"2013-09-12T20:46:41","date_gmt":"2013-09-12T18:46:41","guid":{"rendered":"http:\/\/budo-seishin.ro\/?page_id=90"},"modified":"2013-09-12T21:45:19","modified_gmt":"2013-09-12T19:45:19","slug":"istoric-arte-martiale","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/budo-seishin.ro\/?page_id=90","title":{"rendered":"Istoric arte mar\u0163iale"},"content":{"rendered":"

SCURT ISTORIC AL ARTELOR MARTIALE<\/span><\/strong><\/span><\/h1>\n

Artele mar\u0163iale, fie c\u0103 apar\u0163in Japoniei, Chinei sau Indiei, sunt, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, expresia unei \u00eendelungate tradi\u0163ii. Aceast\u0103 tradi\u0163ie include un proces de cunoa\u015ftere foarte vechi ce coboar\u0103 \u00een timp, probabil, p\u00e2n\u0103 la originile umanit\u0103\u0163ii c\u00e2nd, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu natura, oamenii se sim\u0163eau integra\u0163i \u00een sentimente ce ar putea fi definite \u015fi \u00een\u0163elese prin cuvinte ca armonie, sim\u0163 cosmic, rela\u0163ii cu mi\u015fcarea etc.<\/span><\/p>\n

Extraordinara complexitate a disciplinelor de lupt\u0103 sau de r\u0103zboi reiese din abiguitatea dat\u0103 de o dimensiune esen\u0163ialmente spiritual\u0103 \u015fi o eviden\u0163\u0103 sau o realitate agresiv\u0103.<\/span><\/p>\n

\u201eSc\u00e2nteia\u201d care a dus la ceea ce mai t\u00e2rziu va fi desemnat \u201earte mar\u0163iale\u201d se pare c\u0103 a provenit din India. Str\u0103vechiul popor hindus, cunosc\u00e2nd arta masajului \u015fi practica Yoga, a \u201eexportat\u201d spre China o parte din aceste bog\u0103\u0163ii spirituale ale umanit\u0103\u0163ii. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat odat\u0103 cu stabilirea la m\u0103n\u0103stirea Shaolin (\u201eTemplul p\u0103durii tinere\u201d) din provincia chinez\u0103 Honan a c\u0103lug\u0103rului budist Bodhidharma (\u00een japonez\u0103 Daruma Taishi) \u00een jurul anului 500 e.n. Legendarul c\u0103lug\u0103r a adus cu el \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile budiste pe care le va \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi preo\u0163ilor chinezi, ar\u0103t\u00e2ndu-le c\u0103 vechea teorie introdus\u0103 de doi c\u0103lug\u0103ri indieni prin anul 65 a suferit deja o modificare profund\u0103 \u015fi nefast\u0103 \u00een raport cu doctrina original\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen opinia lui Bodhidharma, fiecare OM posed\u0103 \u00een el un Buda, semn c\u0103 spiritul trebuie s\u0103 se sprijine pe corp, iar transmiterea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor trebuie s\u0103 se fac\u0103 pe cale oral\u0103, f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul scrierile pretinse sacre, urm\u00e2nd ca ulterior cercetarea s\u0103 fie\u00a0INTERIOAR\u0102,\u00a0PERSONAL\u0102, f\u0103r\u0103 nici o dependen\u0163\u0103 de texte.<\/span><\/p>\n

\u00cens\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile lui Bodhidharma n-au \u00eent\u00e2lnit prea mult sprijin. Decep\u0163ionat \u015fi umilit de ignoran\u0163a celor care pretindeau a fi st\u00e2lpii \u00een\u0163elepciunii \u015fi culturii, Bodhidharma se refugiaz\u0103 la m\u0103n\u0103stirea Shaolin, urm\u00e2nd calea spre adev\u0103rata \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d \u2013\u00a0MEDITA\u0162IA.<\/span><\/p>\n

Legenda spune c\u0103 Bodhidharma a meditat \u00een fa\u0163a unui perete timp de nou\u0103 ani, umbra lui imprim\u00e2ndu-se astfel \u00een zid. Medita\u0163iile sale au avut ca reper \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui Buddha.<\/span><\/p>\n

Tot legenda spune c\u0103, din lacrimile sale, s-a n\u0103scut primul arbore de ceai, deoarece pentru a-\u015fi men\u0163ine spiritul lucid, a evitat somnul smulg\u00e2ndu-\u015fi pleoapele.<\/span><\/p>\n

\u201eIluminarea\u201d o g\u0103se\u015fte \u00eentr-o zi, c\u00e2nd observ\u0103 pe peretele din fa\u0163a sa ni\u015fte furnici care soseau \u015fi plecau f\u0103r\u0103 a c\u0103uta s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ra\u0163iunea lucrurilor exterioare. Atunci, Bodhidharma \u201ea revenit\u201d la via\u0163\u0103, implic\u00e2ndu-se \u00een activit\u0103\u0163ile specifice ale c\u0103lug\u0103rilor. Pentru a-i \u00eent\u0103ri fizic \u015fi mental pe c\u0103lug\u0103ri, Bodhidharma creeaz\u0103 un set de 18 mi\u015fc\u0103rii care vor r\u0103m\u00e2ne sub denumire de \u201ecele 18 mi\u015fc\u0103ri ale lui Lo Han\u201d. Se pare c\u0103 aceste exerci\u0163ii au derivat dintr-o form\u0103 a boxului indian \u201eVajnamusti\u201d, pe care maestrul \u00eel studiase \u00een tinere\u0163e . Roadele n-au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103, \u015fi iat\u0103 c\u0103 \u00een scurt timp arta de lupt\u0103 de la m\u0103n\u0103stire Shaolin va deveni renumit\u0103, iar c\u0103lug\u0103rii vor c\u0103p\u0103ta faima unor teribili lupt\u0103tori.<\/span><\/p>\n

Unele surse de documentare afirm\u0103 c\u0103 Hua To, un medic care a tr\u0103it \u00een jurul anului 160 \u00ee.Hr., ar fi creat o serie de procedee de autoap\u0103rare \u015fi contraatac cunoscute sub denumire \u201eboxul animalelor\u201d, tehnici create ca urmare a studierii mi\u015fc\u0103rilor a cinci animale: maimu\u0163a, ursul, tigrul, cocorul \u015fi cerbul; ele au fost mai t\u00e2rziu uitate sau redescoperite par\u0163ial.<\/span><\/p>\n

Studiind izvorul \u015fi itinerariul lor, putem accepta ca punct de origine China, de unde artele mar\u0163iale s-au r\u0103sp\u00e2ndit pe \u00eentreg continentul asiatic, dep\u0103\u015find grani\u0163ele acestuia, ajung\u00e2nd \u00een epoca modern\u0103 s\u0103 fie practicate sub diferite forme \u015fi stiluri \u00een \u00eentreaga lume (vezi \u201emigra\u0163ia artelor mar\u0163iale\u201d din figura al\u0103turat\u0103, dup\u0103 revista \u201eArte mar\u0163iale\u201d \u2013 Editura Garell Publishing House).<\/span><\/p>\n

\n

ORIGINEA ARTELOR MAR\u0162IALE SPECIFIC JAPONEZE<\/span><\/strong><\/span><\/h1>\n

Referitor la originea artelor mar\u0163iale specific japoneze sunt destule curente, mai mult sau mai pu\u0163in argumentate \u015ftiin\u0163ific, vizavi de implicarea sau influen\u0163a altor culturi \u2013 inclusiv mar\u0163iale \u2013 care au dus la apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea artelor mar\u0163iale \u00een arhipelagul nipon.<\/span><\/p>\n

Cele mai multe p\u0103reri sunt legate de importul, iar uneori exodul unor stiluri mar\u0163iale din China, Coreea \u015fi \/ sau Insula Okinawa. Aceast\u0103 afirma\u0163ie este veridic\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct. Totu\u015fi, \u00eenainte ca excep\u0163ionala diversitate a artelor mar\u0163iale chineze\u015fti s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een Japonia, aici exista deja un curent mar\u0163ial (av\u00e2nd mai mult o tent\u0103 religioas\u0103), executat \u00een temple ca ceremonial \u00een cinstea zeilor, de la care se a\u015fteptau \u00een schimb recolte bogate \u015fi\/sau victorii \u00een conflictele armate.<\/span><\/p>\n

Evident, este vorba despre\u00a0SUMO, str\u0103vechiul sistem mar\u0163ial de lupt\u0103. Sumo se desf\u0103\u015fura pe atunci, c\u00e2nd nu era vorba de un ceremonial religios, \u00eentr-o form\u0103 primitiv\u0103 \u015fi barbar\u0103 de lupt\u0103, nu de pu\u0163ine ori c\u00e2\u015ftig\u0103torul luptei fiind \u015fi singurul suprave\u0163uitor. Potrivit legendei, originea luptei japoneze\u00a0SUMO\u00a0se trage dintr-o confruntare \u00een care s-au angajat doi Kami (zei\/zeit\u0103\u0163i) pentru st\u0103p\u00e2nirea \u0163\u0103rii. De fapt Sumo nu este dec\u00e2t comemorarea unei lupte dintre doi \u015fefi rivali pentru st\u0103p\u00e2nirea Japoniei.<\/span><\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd referire la o povestire din\u00a0KOJIKI\u00a0(Cronica \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din trecut, scris\u0103 \u00een 712 e.n.), japonezul Tatemi Kazuchi a \u00eenvins la Ino, l\u00e2ng\u0103 lacul Izumo, pe fiul lui Okumi Nishi no Kami. Fiul conduc\u0103torului advers \u2013 Tatemi Gata no Kami, a fost ,,tr\u00e2ntit la p\u0103m\u00e2nt ca o trestie\u201d. Din aceast\u0103 povestire exper\u0163ii japonezi au concluzionat c\u0103 lupta s-ar fi desf\u0103\u015furat \u00een stilul JU \u2013\u00a0JITSU\u00a0.<\/span><\/p>\n

\u00centr-o alt\u0103 sec\u0163iune a istoriei antice, Kojiki men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Tomeketsu Heiato, cel mai bun sumotori din acel timp, a fost tr\u00e2ntit mortal \u00een lupta desf\u0103\u015furat\u0103 din ordinul \u00eemp\u0103ratului Sui Jin (23 \u00ee.e.n.) de c\u0103tre adversarul s\u0103u Nomino Sukune. At\u00e2t adep\u0163ii Sumo \u2013 ului, c\u00e2t \u015fi ai Ju-jitsu-lui, v\u0103d \u00een aceasta un moment crucial al dezvolt\u0103rii unui foarte eficient sistem de lupt\u0103 corporal, r\u0103sp\u00e2ndit \u00een secolele urm\u0103toare sub denumirea de JU \u2013\u00a0JITSU, iar pe\u00a0NOMINO\u00a0SUKUNE\u00a0\u00eel consider\u0103 fondatorul stilului de lupt\u0103 JU-JITSU.<\/span><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, o alt\u0103 celebr\u0103 lucrare budist\u0103 \u2013 KONJAKU\u2013MONOGATARI, dat\u00e2nd din secolul al \u2013\u00a0XIII- lea, vorbe\u015fte despre dezvoltarea artei Ju\u2013jitsu din vechile tehnici Kumi \u2013 uchi (sau Yawara), \u00een perioada Kamakura (1185 \u2013 1333).<\/span><\/p>\n

F\u0103r\u0103 a mai intra \u00een detalii, vom mai sublinia c\u0103 Ju \u2013 jitsu s-a dezvoltat de-a lungul secolelor \u00een diverse \u015fcoli (Wa- jutsu, Yawara, Kagukaku\u2013jutsu, Kempo, Hakuda, Shubaku, Daito- ryu, Aiki \u2013 jutsu, Tai \u2013jutsu, Takeda ryu etc), primind influen\u0163e at\u00e2t din artele mar\u0163iale chineze\u015fti c\u00e2t \u015fi din tehnicile specifice de lupt\u0103 din Insula Okinawa.<\/span><\/p>\n

Sus<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SCURT ISTORIC AL ARTELOR MARTIALE Artele mar\u0163iale, fie c\u0103 apar\u0163in Japoniei, Chinei sau Indiei, sunt, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, expresia unei \u00eendelungate tradi\u0163ii. Aceast\u0103 tradi\u0163ie include un proces de cunoa\u015ftere foarte vechi ce coboar\u0103 \u00een timp, probabil, p\u00e2n\u0103 la originile umanit\u0103\u0163ii c\u00e2nd, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu natura, oamenii se sim\u0163eau integra\u0163i \u00eenRead More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":34,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-90","page","type-page","status-publish","hentry","gallery-content-unit"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/90","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=90"}],"version-history":[{"count":10,"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/90\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":111,"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/90\/revisions\/111"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/34"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/budo-seishin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=90"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}